ingerul in gerul de afara

Imi place mai mult frigul. Cand e frig simt ca temperatura din sufletul meu se apropie de cea de afara. Nu ma mai apasa asa rau discrepanta aia.
Aproape in orice anotimp geros simt nevoia sa hibernez in sufletul cuiva.
Acum 8 ani am inceput procesul asta. Am simtit fiorii unei prietenii feminine. Am simtit cum in gerul de afara, inconjurat de sufletul ei, imi era mai cald decat in casa, unde eram inconjurat de radiatoare.

"Frigul e doar in mintea ta !" ... asta obisnuiesc sa le spun oamenilor care se plang ca le e frig.
Acum vreo 6 ani imi incalzeam sufletul in bratele metaforice ale altei tipe. Ne degerau mainile, dar nu ni le impreunam. In 2 luni de ger nu ne-am atins decat de vreo 12-13 ori. Eram prea timizi amandoi, dar asta era frumos, chiar daca nu ne mai simteam mainile sau picioarele, ne simteam sufletul mai mult ca oricand.
Nici nu ne prea vorbeam, ne intelegeam din priviri. Acum cand imi imaginez tot tabloul asta, imi pare putin absurd, dar sunt sigur ca atunci avea sens.
Acum oricum nimic parca nu mai are sens. Probabil raceala din suflet imi urca usor-usor si-n minte.
Absurdul asta dura cam o ora, doua pe zi. Apoi ma incalzeam band la posta o vodka impreuna cu oameni care aveau acelasi viscol in suflet ca si mine.

Sambata se fac 2 ani de cand m-ai luat in brate; de cand te-am luat in brate. De cand am luat una dintre cele mai proaste decizii din viata mea.A fost cea mai oribila hibernare.Nu e de mirare ca la nici macar o luna distanta, in ajunul craciunului, am avut atatea tentative de suicid.A fost cel mai cumplit si ingrozitor ger.
Te urasc pentru ca mi-ai distrus pattern-ul !

Anul trecut, in apropierea revelionului, cand nu era chiar atat de ger, am indraznit, intr-un mod nebunesc, sa leg o iubire despre care oricum simteam ca e platonica.
Dar muza mea isi dorea pur si simplu altceva de la viata.Bani si un job bun in alta tara. Eu puteam sa ofer doar promisiunea ca o sa incerc atat cat ma tin fortele sa o protejez precum protejeaza corola lui Blaga minunile lumii si juramantul ca o sa o iubesc precum romeo pe julieta.Eu puteam sa ofer doar noi sensuri in iubire, nu job-uri si bani.
Pe toata perioada gerului de atunci am hibernat in iluzia promisiunii tale ca ne vedem in martie.
Bineinteles ca nu mi-ai mai raspuns la nici un mesaj de atunci si bineinteles ca nu ne-am vazut in martie.

Iluzia aia am resuscitat-o in martie, pe la sfarsit, cu o alta muza, dar de data asta m-a lasat sa o traiesc doar 2-3 zile, pana muza mi-a dat o palma rece si distanta, invelita intr-un sentiment de caldura superficiala, absurda si abstracta.Diferenta a fost ca macar imi raspundeai la mesaje, dar ele erau goale. erau niste linii de comanda pline de erori.
Intr-un fel am concluzionat tacit ca tu nu te prea pricepi la informatica, iar eu nu ma prea pricep la iubire.

Intr-un fel regret obisnuinta de a hiberna in sufletele prezentelor feminine in perioada asta din an; cand afara e frig, cand inauntru e frig.
Cateodata mai fredonez non, je ne regret rien de la edith piaf, in franceza mea stalcita.
Dar stiu oricum ca sunt un om al contrastelor.

Sunt curios ce depresii o sa mai nasca gerul din perioada urmatoare..

// probabil sunt plictisitor si obsedant, tinand cont ca peste 90% din continutul blogului meu e despre iubire. Ideea e ca scriu pentru mine; despre mine. 

   as putea sa scriu si despre faptul ca jumatate din profesorii care predau in liceul unde am invatat sunt niste infractori. as putea sa scriu despre trump, despre erdogan, putin, soros, chiar si despre igor dodon; despre economia mondiala, despre tehnologie, extraterestri, dumnezeu, teorii conspirative, generatia mileniala s.a.

  Dar asa cum spunea si o femeie pe care am iubit-o enorm, iar acum e in ceruri : too many cooks spoil the broth.

Altfel spus, nu vreau sa scriu despre subiecte care incita o masa mare de oameni, pentru ca in general am pareri mai bizare si mai greu de digerat

Prefer sa scriu despre mine, si daca ranesc pe cineva, sa ma ranesc doar pe mine.