sâmbătă, 28 decembrie 2013

2013

Ceea ce credeam eu ca e un inceput promitator al anului 2013 era de fapt un sfarsit extraordinar al anului 2012. Mi-am pus visele intr-un lampion si le-am lasat singure sa-si gaseasca drumul pana la stele. Lampionul se ridica sus-sus, iar visele mele atingeau norii. Ma simteam incredibil. Artificiile nu pornisera, era inca anul 2012. De fapt tocmai asta era si ideea, sa lansez lampionul inainte de artificii ca toata lumea sa-l observe. Ceasul inimii mele ticaia. BUM-BUM. Era probabil ultimul minut al anului 2012; ultimul minut al fericirii mele.
Lampionul a inceput sa coboare; visele mele se duceau care incotro. Cateva momente despartea anul 2012 de anul 2013; cateva secunde mai erau pana la impactul dintre lampion si pamant. Fiecare sutime care trecea imi lua din fericire si ma umplea de dezamagire. Visele mele se ratacisera prin atmosfera. BUM; lampionul s-a ciocnit de pamant, visele mele erau de negasit; in sufletul meu, dezamagire totala. Artificii !!



Din momentul ala fiecare secunda a vietii mele este un haos total.
La dracu, era clar ca ceara din lampion o sa tina atat cat a tinut iar lampionul avea sa ajunga unde a ajuns. Si totusi inca ma gandesc la momentul ala. Momentul in care am mimat ca sunt dezamagit. Am mimat atat de bine ca si acum, la aproape un an distanta de atunci, simt dezamagirea aia mimata. Am fost surprins de o chestie despre care stiam de mult timp ca inevitabil o sa se intample. Era clar ca lampionul o sa cada ! La fel cum era clar si ca anul asta o sa ma despart de Raluca. Dar am procedat la fel cum am procedat si in noaptea dintre ani . Anul asta am fost luat prin surprindere de o gramada de chestii despre care stiam inevitabil ca o sa se intample ( asa cum mi-a mers in noaptea dintre ani mi-a mers tot anul ! ). M-am simtit ca firmele de deszapezire uimite de faptul ca iarna ninge.
Poate ca increderea mea in fatalitate ( de care este vinovata mama mea, nu eu, caci ce se naste din pisici soareci mananca ) m-a facut sa-mi croiesc drumul asta, plin de obstacole imaginare. N-am de unde sa stiu.
Totusi, uneori chiar ma gandesc serios, oare daca as fi lansat lampionul la inceputul lui 2013 ar fi stat altfel treburile ? As fi intrat cu ochii plini de fericire in noul an. Asta ar fi insemant ca tot anul ar fi fost absolut diferit fata de cum a fost ? Cei care ati lansat lampionul (pe care probabil doar eu l-am vazut pentru ca dupa artificii toata lumea s-a dus acasa ) la inceputul noului an...cum a fost anul 2013 pentru voi ?

Pentru mine anul 2013 a insemnat confuzie si dezamagire. A fost anul exceselor, al izbucnirilor necontrolate in plans, al nervilor, al depresiilor. Si totusi toate variabilele anului asta au fost de bine : m-am descurcat la olimpiada la info, am luat carnetul, am avut un majorat nemaipomenit; eu, familia mea, cei dragi au fost sanatosi; mi-am facut prieteni noi, am avut zilnic ce sa mananc, mi-am petrecut viata in libertate, mi-am vazut verisorul dupa aproape 10 ani . Eu si cei apropiati mie au avut sanatate si libertate; ce e mai important decat atat ? Tocmai asta ma oftica cel mai tare : daca totul a mers bine de ce a fost rau ?

In lunile ianuarie si februarie am asteptat sa treaca timpul caci nimic nu se intampla niciodata atunci. E frig, ziua e scurta, pofta de viata e mica.

In luna lui marte a acestui an(cu o zi inainte de ziua lu Costi) am participat la olimpiada de informatica, faza pe judet. Tot ce mi-am propus atunci a fost sa nu ma intorc cu 0 puncte de acolo ( ceea ce, credeti-ma, e foarte greu ! ). In momentele dinaintea olimpiadei mi-am promis ca daca o sa se intample ceea ce mi-am propus o sa fiu foarte fericit. Si nu m-am intors cu 0 puncte de acolo; credeti ca m-am tinut de promisiune ?

In aprilie am avut o tuse groaznica. Atat de groaznica incat o mai tin minte si acum. O tuse care nu-mi permitea nici macar sa gandesc limpede. De cugetat nici nu mai zic...

In mai am baut prima bere geniala - primele beri geniale de fapt - ( si nu ma refer la marca, ci la ceea ce am simtit cand am baut ) din anul asta impreuna cu Tzurch. Tot in mai am fost la Depeche Mode. Anul asta m-am regasit in versurile celor de la Depeche mai mult decat m-am regasit vreodata. O trupa absolut extraordinara !

In iunie am baut a2-a(dpdv cronologic) bere geniala din anul asta impreuna cu Ian. Ma bucur o gramada ca ne-am intalnit fata in fata si am baut o bere pe care nu o sa o uit niciodata ! De ziua mea, zdranga( chitara lu Ian adica ) transforma plaja din Navodari in Gradina Edenului.
De atunci am ramas totusi cu o enigma care ma bantuie inca : de ce va destramati, usor va destramati, voi vise pe poteci ?

In iulie am pus primul ( si singurul ) meu bilet la 6/49. Si am castigat; 30 de lei.
Tot in iulie, dupa majoratu lu Dica, am izbucnit intr-un plans pe care nici acum nu pot sa-l uit.

In august incepeam sa beau tot mai des pet-uri de bere impreuna cu Sammy, un prieten nou pe care mi l-am facut anul asta, si altii ( pet-uri care intra in categoria berilor geniale ale anului 2013 )
Tot in august am fost la show-ul The Wall al lui Roger Waters. A fost foarte, foarte bun !

La inceputul lui Septembrie am ascultat obsesiv melodia Singur de la Mr. Levy


La sfarsitul lui septembrie/inceputul lui octombrie am inceput sa-l inteleg mai bine pe Bacovia.

                                                                          Sonet
                       de George Bacovia 

E-o noapte udă, grea, te-neci afară.
Prin ceaţă – obosite, roşii, fără zare – 
Ard, afumate, triste felinare
Ca într-o crâşmă umedă, murdară.

Prin măhălăli mai neagră noaptea pare,
Şivoaie-n case triste inundară,
Ş-auzi tuşind –o tusă-n sec, amară – 
Prin ziduri vechi ce stau în dărâmare.

Ca Edgar Poe mă reîntorc spre casă
Ori ca Verlaine topit de băutură – 
Şi-n noaptea asta de nimic nu-mi pasă.

Apoi, cu paşi de-o nostimă măsură,
Prin întuneric bâjbâiesc prin casă,
Şi cad, recad, şi nu mai tac din gură.


In perioada asta mi-am vazut varul, pe Bogdan, dupa aproape 10 ani.
Tot in perioada asta am inlaturat virgula de la semnele de punct si virgula pe care obisnuiam pana atunci sa le punem in relatia noastra eu si cu Raluca.
Am cunoscut multa lume in perioada septembrie-octombrie si am baut multa bere. M-am regasit prea mult in melodia The Nobodies de la Marilyn Manson ( poate si pentru ca o canta obsesiv Sammy )

M-am regasit prea mult si in prima parte a melodiei tari ca muntii de la Trooper :

Cand ma uit la soare, vad lumina
Simt caldura lui
Vantul tot mai bate, sunt ca vantul
Sunt al nimanui

Cand ma uit la luna, cerul noptii
Cerul stelelor
Eu sunt tot ca vantul, cald sau rece
Sunt al tuturor

Apropo, mersi Sammy pentru ca m-ai convins sa merg la Trooper.

La sfarsitul acestei perioade am inceput sa astept ceva, dar pe parcurs mi-am dat seama ca nu o sa se intample asa ca m-am oprit din asteptare ( intre noi fie vorba, legenda spune ca si acum astept )

Aștept


De când mă știu aștept ;

Aștept să fiu erou, 

Aștept să fie totul bine -

Și deaia timpul curge prea încet.
Aștept și se aude un ecou - 
Eu te aștept pe tine ! 



Mă aștept să mă aștepți și tu pe mine .

Dar așteptarea-i în zadar -

Lucruri bune se intamplă mult prea rar.

Și cum am zis, eu te aștept pe tine ! 

Aștept ca un leu flămând în cușcă ;
Îmi aștept călăul ca un criminal. 
Iubirea mea de-o aripă te mușcă,
Iar prezența ta parcă e vis- nu e ceva real.

Te aștept cum așteptam să ningă;
Dar poate e prea devreme.
E o așteptare lungă-
Din mai aștept ninsoarea, 
Și de o viață eu te aștept pe tine !

Incepand cam cu luna noiembrie inima mea bate din ce in ce mai tare din cauza ( sau datorita, de ce nu ? ) unei fete cu care nu am vorbit niciodata.
Tot in noiembrie un vis de-al meu incepea sa prinda contur.
La sfarsitul lui noiembrie am fost foarte nervos. Atat de nervos ca tin minte si acum



Incepand cu luna Decembrie am inceput sa vad Orange.


Atat de orange ca tin minte si acum.
Tot in decembrie am scos niste sentimente de la naftalina. Ciudat e ca sentimentele astea tin minte sa fi fost mult mai diferite. Iar eu am tinere de minte buna !


Acum ma regasesc prea mult in melodia Wrong de la Depeche Mode


I reached the wrong ends by the wrong means 

It was the wrong plan 
In the wrong hands 
With the wrong theory for the wrong man 
The wrong lies, on the wrong vibes 

The wrong questions with the wrong replies 


In final ce sa spun ? Ca a fost un an prost la fel ca si cantecu lu Chirila ?


Dar de ce sa fi fost prost ?
De fapt de ce va intreb pe voi ? nici macar eu nu pot sa-mi raspund
Dar stiu ca a fost prost ! Foarte prost. Dar nu stiu de ce. Mai conteaza? Oricum se termina.
Am omis unele chestii. Am bagat sub covor noptile ( multe la numar ) in care ma regaseam in versurile lu Cumicu sau Nimeni Altu.







Acum, in ultima vineri din an, am simtit ca tot raul asta a fost cauzat de mine. De faptul ca am stat prea mult sa gandesc, sa interpretez, sa descos, sa tai firu-n 4. Asa sa fie ? Sa fi fost un an cu intentii bune dar cu interpretari gresite din partea mea ?
Mai conteaza ?

In fine; sper ca noaptea dintre ani sa ma prinda altfel decat data trecuta si chestia asta sa puna punct secetei de energie pozitiva de anul acesta. 2014 e un an tare important si am mare nevoie de multa energie !




















Anul asta am simtit mai mult ca niciodata ca nu stiu ce e bine si ce e rau.




I want to go home

Take off this uniform
And leave the show 
And I'm waiting in this cell 
Because I have to know 
Have I been guilty all this time?

Mai e putin,mai e un pic...

Niciun comentariu: