joi, 8 septembrie 2016

Living on my own

Trăiesc intr-un bol de cristal pus pe un pat de tortură acoperit cu saltele moi. Aici am de toate, cactuși din care să beau apa, cămile cu care să calatoresc, boi cu care să-ti faci treaba, șerpi cu care să mă împrietenesc, caini care să-mi fie dușmani, pamant roditor din care sa-mi scot hrana si vulpi cu care sa cad la intelegere pentru a le vinde, am tot ce trebuie ca să fiu fericit. Dar oare când ești fericit? Si mai ales de unde știi că ești fericit?
Oare e atunci când ai goluri în stomac sau asta era când prietenii șerpii nu-ti dau mancare?
Odata am vrut sa iubesc un șarpe, l-am iubit, dar ce fac serpii? Buna întrebare, se tarasc, sasaie, musca si te vânează, oare am fost o pradă ușoară? Oare încă sunt o pradă ușoara?Sunt ușor ca un fulg de nea care până nu ajunge pe pământ nu-și găsește locul, se zbate, se plimba dar tot în jos se duce, ajunge acolo unde ajung toti dupa aceasta călătorie și fac pe fundul globului un asternut de fulgi care se imput si fac flori.
Odata am iubit un soare, era prea puternic, prea sus, nu mi-a oferit o rază să ajung la el,  mă stingeam în fiecare zi când revenea pe cer. Si l-am iubit vreo 3 ani dar acum e acolo, e o amintire, mai bine ca nu m-a iubit, probabil la final m-ar fi ars.
Dar tot ma simt singur. Parcă bolul în care trăiesc e un glob de crăciun și cineva îl scutură când vrea el ca să-si reia cursul vieții după ce toți fulgii s-au asternut, ca să putem iubi iarasi șerpii s.a.m.d
Apa e esențială aici în bol, dar ce te faci când e în cactuși? Cum o bei fără să te intepi? Le vorbești frumos să-ti dea și ție ca mori de sete? Faci un troc? Ii lovești până curge apa? Dar au țepi. Dacă îi ranesti pe ei te ranesti pe tine, e ca si cum ai face rău persoanei la care tii.
Deci cum procedezi? Oare căile de sus nu sunt prea simple? De ce nu ai sapa în jurul lui pentru a.i ajunge la rădăcina si dupa aceea sa-i iei apa pe sub el? Nu e așa mai frumos? Așa ii cunoști si povestea si te implinesti si spiritual și îți faci si noi prieteni.
Oare dacă balansez globul si-l sparg? O să mor în tepii de pe patul de tortură sau o să ma lovesc putin si o sa ma obișnuiesc cu ei și o să trăiesc pana la adânci batraneti printre ei?
Dar poate mi-e frica de lovituri, poate sunt obișnuit să trăiesc aici printre si intre prietenii mei, ce m-as face fără ei?
Si daca tepii ma vor respinge? Dacă nu mă vor, dacă or să se ferească când cad?
Mi-e frica de un refuz, prefer să rămân aici în bolul meu de cristal.

Niciun comentariu: