mort

sau...sau mai bine, ca sa se potriveasca contextului, decat mort. sau si mai bine decat mort, " da ? "
sau  " I feel stupid and contagious "
sau mai bine trec la subiect
joi, joi, joi...
de duminica gandesc, gandesc si iar gandesc
si pana la urma, bineinteles, joi frus..gandirea mea isi spune cuvantul.pe naiba
deci, de ce mort ?
pai, de ce nu ?
pai, totul a inceput atunci cand cugetarea mea s-a indreptat spre un divers mai cuprinzator.
sunt genul care atunci cand are ceva de facut taie "neimportantul" de pe lista.dar chestiile sunt relative; atat de relative ca tai lista in 2
si cand am prea mult..ma sufoc.si tai; gandesc cu cap, par example :
prea multi bani, ma sufoc, hai sa-i cheltuiesc.imi iau tampenii de care ma sufoc si mai tare...
God damn it, an entire generation pumping gas, waiting tables; slaves with white collars. Advertising has us chasing cars and clothes, working jobs we hate so we can buy shit we don't need. We're the middle children of history, man. No purpose or place. We have no Great War. No Great Depression. Our Great War's a spiritual war... our Great Depression is our lives. We've all been raised on television to believe that one day we'd all be millionaires, and movie gods, and rock stars. But we won't. And we're slowly learning that fact. And we're very, very pissed off.

..cum ziceam cu taiatul. si aici gandesc foarte cu cap, par example :
tai,tai,tai pana nu mai ramane nimic.apoi refac lista, care de fapt devine mai plina ca inainte
apoi vine intrebarea :
pai bine ba, cat ai stat tu sa tai si prosteli dastea..puteai sa faci
si apoi, trecand intr-un taram nu chiar atat de deep pe cat pare, constat ca depresiile isi fac aparitia pentru ca uitam cum sta treaba cu perfectiunea
cum sta treaba cu perfectiunea ?
nu exista.atat
I say never be complete, I say stop being perfect, I say let... lets evolve, let the chips fall where they may.

si care e duda ?
duda e ca dam intelesuri chestiilor care nu merita
pai si ce merita ?
pai fix asta e duda. cat vietuim nu trebuie sa dam un sens tuturor nimicurilor, ci..trebuie sa taiem, sa alegem ce merita un sens si ce nu; ca apoi, foarte tarziu, la batranete, sa le dam un sens.

da, am ajuns pana si sa scriu singur neintrebat.mi se intampla des sa-mi pun o intrebare in minte si sa raspund cu voce tare, chiar fara sa vreau. asta e amuzant. imi aduce aminte de ilie moromete
(sper ca s-a observat ca mai inainte am raspuns la o intrebare nepusa)

cum ziceam de mortaciuni  : "pai, totul a inceput atunci cand cugetarea mea s-a indreptat spre un divers mai cuprinzator.".
m-am apucat sa tai. si am tot taiat pana cand o parte foarte mare viata mea era(si este)  alcatuita decat din tylera...luca.
si asa, o vara intreaga am fredonat

We've got to hold on to what we've got
'Cause it doesn't make a difference
If we make it or not
We've got each other and that's a lot

si mort pentru ca aproape tot restul( ala mai  mare si mai nesemnificativ) m-au crezut mort  ...

ca si eu i-am crezut..asta nu-i un lucru de care sa-mi pese

sau poate pur si simplu s-a intamplat(se intampla) si eu raspund la un de ce caruia nimanui nu-i pasa
spe mii de greseli, unele decat intentionate altele neintentionate. scuza mea pentru ele e cu duda cu taiatul